joi, 23 octombrie 2025
miercuri, 1 octombrie 2025
Vorbim despre DEPORTĂRILE din Bărăgan și Viitorul Republicii Moldova
Istoria nu se uită și nici nu trebuie ignorată. Vorbim despre deportări, comunism, alegerile din Moldova, viitorul educației și de ce sondajele arată că mulți români, deși știu cât de mult rău a făcut comunismul, spun că îl regretă, că sunt nostalgici. Scrolând tiktok nu înveți, ci doar te îndobitocești. Un podcast curajos, alături de Oana Stanciulescu și Dobre Claudia-Florentina, despre memorie, adevăr și viitor.
joi, 18 septembrie 2025
marți, 26 august 2025
Descarcă GRATUIT "Un ALTFEL de Ghid al parlamentarului eficient"
Dragi prieteni,
Așa cum n-am promis😂, vă fac un cadou!🤗 De astăzi, cartea mea, "Un ALTFEL de Ghid al parlamentarului eficient", va fi disponibilă pentru descărcare gratuită.
Este o carte pentru toți cei interesați de politică, de democrație și de modul în care funcționează Parlamentul. Nu este un ghid teoretic, plictisitor, ci unul practic, scris pe înțelesul tuturor, care demitizează stereotipurile legate de viața politică. Veți descoperi cum se face cu adevărat munca în spatele ușilor închise și cum un parlamentar eficient poate să lupte pentru un proiect.
Cartea abordează subiecte precum:
* Adevărata muncă a unui parlamentar: Nu se rezumă doar la luări de cuvânt publice, ci și la munca din comisii, unde se pot propune amendamente cruciale sau se poate schimba sensul unui proiect cu o singură virgulă.
* Cum să ai un impact real: Vei afla cum să te implici social și politic, cum să-ți construiești o carieră și cum să faci o fotografie corectă a politicii naționale.
* Relația cu presa și publicul: Ghidul oferă sfaturi despre comunicarea cu presa și despre cum să gestionezi presiunea publică.
Indiferent dacă ești un viitor parlamentar, un jurnalist politic, un consilier sau pur și simplu un cetățean curios care vrea să știe cum poate vota corect la următoarele alegeri, acest ghid este pentru tine.
Citește-l și hai să discutăm despre cum putem construi o clasă politică mai onestă și mai competentă, dedicată binelui public.
Pregătește-te să descoperi ce se întâmplă, de fapt, la #CasaPoporului !
Mulțumirile mele se îndreaptă către Editura Economică, Fundația Hanns Seidel, profesorul Lucian Boia și artistul Dan Perjovschi, dar și către toți cei care au citit și recenzat deja cartea.
Vă rog să dați un share pentru a ajunge la căt mai multă lume. Dar din dar se face Rai.
🚨Descărcați cartea de aici
#ParlamentarEficient #UnAltfelDeGhid #Democrație #România #ValeriuAntonovici #Politică #Carte #Ghid #Parlament
vineri, 23 mai 2025
VOCILE BĂRĂGANULUI DEPORTAREA DIN 1951
După ani în care am ascultat, am documentat, am tăcut și am întrebat din nou, iată-ne ajunși la o primă mărturie vizuală: vinerea viitoare lansăm prima variantă a filmului nostru despre deportările din Bărăgan la Cluj.
Împreună cu Claudia-Florentina Dobre, cu care împărtășesc această cercetare de aproape 15 ani, am dat chip și voce uneia dintre cele mai dureroase, dar tăcute, rupturi din istoria recentă a României – DEPORTĂRILE DIN VARA ANULUI 1951.
Filmul e doar începutul. Lucrăm și la un nou volum, iar în această vară și toamnă vom continua cu o serie de evenimente menite să aducă la suprafață aceste povești.
Ceea ce lansăm acum e o primă formă, dar și o promisiune – că adevărul, chiar și târziu, poate fi spus cu demnitate și compasiune.
E contribuția noastră la înțelegerea trecutului. Nu din ranchiună, ci din dorința de a păstra vie memoria celor care nu au avut glas.
.png)
Astăzi am proiectat filmul și am (re)deschis o discuție sinceră despre memoria deportării.
A fost unul dintre acele momente care dau sens vieții și pasiunilor mele.
Când oamenii îți mulțumesc cu lacrimi în ochi, înțelegi că munca ta atinge suflete.
Simt că suntem pe drumul cel bun. La anu, filmul va fi gata în forma lui finală.
Până atunci, continuăm. Cu recunoștință pentru toți cei care ne-au fost alături azi: mulțumim!
• Ce poți face în 74 de ani?
• Ce va rămâne în istorie despre aceasta formă de represiune?
• Cine va decide ce vor reține manualele de istorie peste 100 sau chiar peste 1000 de ani?
Eu, după mai bine de 15 ani, de când sunt interesat de acest fenomen găsesc de fiecare dată o poveste care-mi dă putere să trec peste greutățile vieții.
Mi-am făcut atât de mulți prieteni-model, care, deși au fost aruncați în Bărăgan pe când erau copii, au găsit puteri să-și construiască din nimic un bordei, o casă, o gospodărie sau chiar trei, să-și crească copii, nepoții și chiar strănepoții.
Acești oameni au trăit vremuri atât de radicale, încât, tinerilor li se par imposibile. Cum să trăiești fără apă zile întregi, când un tânăr de azi intră în panică dacă i se descarcă telefonul? Or, copiii Bărăganului nu au avut curent electric sau nu au văzut o bomboană ani de zile. Pentru cei de astăzi este de neconceput așa ceva! Ei nu cred că a fost posibil așa ceva.
• Mă întreb adesea ce îți mai poți aduce aminte după 7 decenii?
Majoritatea martorilor își amintesc de acea seară dinaintea deportării, de plânsul mamei că nu are ce să le de-a de mâncare, de arșiță, de zăpada care a acoperit tot satul, de munca la care au fost obligați să participe, de neajunsuri și chin, dar și de grădina cu flori, de bucuria de a construi școala sau casa.... Acum, majoritatea satelor au dispărut, dar ele sunt acolo, în amintirile deportaților și în filmările noastre.
Memoria nu e o arhivă completă – dar are o precizie brutală când vine vorba de suferință.
Mă tot întreb ce e relevant la scara istoriei? Oare ceea ce facem noi va rămâne? Va fi o capodoperă, așa cum spune Claudia sau se va pierde între alte milioanele de clipuri video încărcate zilnic pe youtube?
• Oare istoria va ține minte cifrele?
Peste 44.000 de oameni au fost deportați în vara lui 1951. Va mai avea vreo importanta că au fost doi, 40.000 sau un milion? Va avea vreo importanță că doar noi doi am publicat în cărți, reviste, articole, am făcut publice clipuri video, emisiuni radio și TV, filme, colaje și interviuri, că am organizat zeci de dezbateri publice în universități, școli, librării, muzee și centre culturale a fost văzut de câteva milioane de oameni?
Oare istoria va reține tiparul represiunii?
Deportarea ca metodă de control, epurare etnică mascată, frica folosită ca instrument politic.
Sau poate - rezistența tăcută?
Oamenii care nu s-au prăbușit, ci au reconstruit din nimic, au crescut copii în bordeie, au transmis valori în tăcere, a ajuns acolo unde și-au dorit și se simt oameni împliniți acum.
A fost o eroarea politică sau un calcul cinic?
De obicei, istoria condamnă regimurile care își dezumanizează cetățenii. Deportarea în Bărăgan e dovada că ideologia, dusă la extrem, devine crimă.
De ce trebuie să ne amintim?
Pentru că, altfel, istoria se repetă. Pentru că un regim care nu e confruntat cu trecutul lui va continua să-și repete greșelile sub alte forme.
74 de ani nu sunt doar o distanță în timp. Sunt o responsabilitate. O datorie de memorie, de adevăr, de umanitate.
marți, 7 mai 2024
Un ALTFEL de Ghid al parlamentarului eficient
Parlamentul poate fi înțeles de oricine va citi noua mea carte! Ridic puțin culisele de beton ale celei mai mari clădiri administrative din Europa. 
Sunt extrem de bucuros – a apărut cartea în care am sintetizat aproape 20 de ani de experiență în presă, societatea civilă, mediul academic, Guvern și Parlament.
Am fost, sunt și voi rămâne fascinat de viața politică și socială. Am vrut și vreau să înțeleg și să pot explica și altora de ce un lucru se întâmplă într-un fel și nu în altul.
Cartea oferă peste 60 de răspunsuri la întrebări puse direct în fiecare capitol și la alte 60 care pot fi citite doar printre rânduri despre viața parlamentară.
Sper ca după citirea acestei cărți, viitori parlamentari, consilieri de oameni politici, jurnaliști, analiști sau oameni interesați de viața parlamentară să facă tot posibilul ca această instituție să lucreze eficient în folosul nostru, al tuturor. Aici vor găsi cheia cu care vor putea deschide multe uși.
Le mulțumesc din suflet celor care m-au sprijinit în acest demers: d-lui profesor Lucian Boia care a redactat prefața cărții, d-lui Dan Perjovschi pentru minunatele desene, colegilor mei care mi-au citit părți din manuscris, Editurii Economice și Fundației Hanns Seidel pentru sprijin și încredere. 
Le sunt recunoscător tuturor oamenilor politici, profesorilor și colegilor mei cu care am colaborat în ultimii ani, de la fiecare dintre ei am învățat câte ceva ce o să regăsiți în această carte.
Recenzie - https://ispri.ro/revista-de-stiinte-politice-si-relatii-internationale-vol-xxi-nr-4-2024/
joi, 18 aprilie 2024
DEPORTAȚI ÎN BĂRĂGAN. AMINTIRI DIN SIBERIA ROMÂNEASCĂ. 2.0
DEPORTAȚI ÎN BĂRĂGAN. AMINTIRI DIN SIBERIA ROMÂNEASCĂ
Ediția a 2-a revizuită și adăugităeditori: Valeriu Antonovici și Claudia-Florentina Dobre.
Comunismul se instalează temeinic odată cu plecarea forțată în exil a regelui Mihai (30 decembrie 1947), cu destructurarea vechilor instituții prin epurarea cadrelor și reorganizarea administrativă. Zeci de mii de oameni au fost dați afară din magistratură, administrație, armată, poliție, universități etc. Unii dintre aceștia au fost aruncați în închisori, alții deportați . Cei mai norocoși (și cei cu mulți bani) au reușit să fugă peste graniță în Occident.
Persecuțiile nu au vizat doar elitele vechiului regim, ci pe toți cei care gândeau, se comportau și acționau altfel decât comuniștii: clasa de mijloc (burghezia) și țărănimea înstărită (chiaburii cum ziceau comuniștii). Pentru comuniști, aceste două categorii sociale reprezentau inamicul prin excelență, inamic ce trebuia eliminat din corpul social. De altfel, în propaganda și documentele vremii, cei care aparțineau acestor categorii erau catalogați drept „dușmani ai poporului”. Poporul fiind reprezentat, în ideologia și propaganda comunistă, de către muncitori și țărănii săraci. De altfel, pe aceștia s-au bazat comuniștii în planul lor de schimbare a societății și de creare a omului nou.
Urmând modelul Gulagului sovietic, deportările au început în 1944, primele acțiuni de acest gen vizându-i pe etnicii germani acuzați de colaborare cu autoritățile naziste, care au fost trimiși în URSS. A urmat strămutarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale sau a familiilor deținuților politici conform Decretului-Lege nr. 83/1949.
Țăranii care s-au opus colectivizării au fost și ei la rândul lor dislocați din satele răzvrătite în sate deja „pacificate” de autorități. În 1949/1950, numeroși țărani din Bihor, Arad, Teleorman au fost trimiși în „lagăre de muncă” în Bărăgan, drept pedeapsă pentru că s-au opus colectivizării.
Începând cu 1954, foștii deținuți politici, eliberați din închisori și lăgăre de muncă, au fost pedepsiți „administrativ” cu domicliu obligatoriu în diverse localități din Bărăgan, ca urmare a Deciziei Consiliului de Miniștri nr. 337 din 11 martie 1954. Această „pedeapsă administrativă” putea avea o durată între 6 și 60 de luni, dar putea fi prelungită la nesfârșit . Conform acestei hotărâri, 1.997 persoane eliberate din detenție au fost trimise în Bărăgan, purtând în buletin faimosul DO (Domiciliu Obligatoriu) .
Cel mai amplu și dramatic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în seara de 18 spre 19 iunie 1951, episod cunoscut în literatura de specialitate ca „Rusaliile Negre”, când aproximativ 44.000 de persoane , care locuiau pe o rază între 25-35 de km de la granița cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide și represive acțiuni organizate de autoritățile comuniste. Germani, bulgari, sârbi, evrei, români bănățeni și olteni, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportați din zona lor de origine sau de „dislocare” în plin câmp, unde au fost obligați să își construiască, pornind de la zero, o nouă viață.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)