vineri, 23 mai 2025

VOCILE BĂRĂGANULUI DEPORTAREA DIN 1951

După ani în care am ascultat, am documentat, am tăcut și am întrebat din nou, iată-ne ajunși la o primă mărturie vizuală: vinerea viitoare lansăm prima variantă a filmului nostru despre deportările din Bărăgan la Cluj. 

Împreună cu Claudia-Florentina Dobre, cu care împărtășesc această cercetare de aproape 15 ani, am dat chip și voce uneia dintre cele mai dureroase, dar tăcute, rupturi din istoria recentă a României – DEPORTĂRILE DIN VARA ANULUI 1951. 

Filmul e doar începutul. Lucrăm și la un nou volum, iar în această vară și toamnă vom continua cu o serie de evenimente menite să aducă la suprafață aceste povești. 

Ceea ce lansăm acum e o primă formă, dar și o promisiune – că adevărul, chiar și târziu, poate fi spus cu demnitate și compasiune. E contribuția noastră la înțelegerea trecutului. Nu din ranchiună, ci din dorința de a păstra vie memoria celor care nu au avut glas.

marți, 7 mai 2024

Un ALTFEL de Ghid al parlamentarului eficient

 

🏛️Parlamentul poate fi înțeles de oricine va citi noua mea carte! Ridic puțin culisele de beton ale celei mai mari clădiri administrative din Europa.
😊Sunt extrem de bucuros – a apărut cartea în care am sintetizat aproape 20 de ani de experiență în presă, societatea civilă, mediul academic, Guvern și Parlament.
🌪️Am fost, sunt și voi rămâne fascinat de viața politică și socială. Am vrut și vreau să înțeleg și să pot explica și altora de ce un lucru se întâmplă într-un fel și nu în altul.
❓Cartea oferă peste 60 de răspunsuri la întrebări puse direct în fiecare capitol și la alte 60 care pot fi citite doar printre rânduri despre viața parlamentară.
🔋Sper ca după citirea acestei cărți, viitori parlamentari, consilieri de oameni politici, jurnaliști, analiști sau oameni interesați de viața parlamentară să facă tot posibilul ca această instituție să lucreze eficient în folosul nostru, al tuturor. Aici vor găsi cheia cu care vor putea deschide multe uși.
🤗Le mulțumesc din suflet celor care m-au sprijinit în acest demers: d-lui profesor Lucian Boia care a redactat prefața cărții, d-lui Dan Perjovschi pentru minunatele desene, colegilor mei care mi-au citit părți din manuscris, Editurii Economice și Fundației Hanns Seidel pentru sprijin și încredere.
📝Le sunt recunoscător tuturor oamenilor politici, profesorilor și colegilor mei cu care am colaborat în ultimii ani, de la fiecare dintre ei am învățat câte ceva ce o să regăsiți în această carte.
 

 










Lansare de carte

 


joi, 18 aprilie 2024

DEPORTAȚI ÎN BĂRĂGAN. AMINTIRI DIN SIBERIA ROMÂNEASCĂ. 2.0

DEPORTAȚI ÎN BĂRĂGAN. AMINTIRI DIN SIBERIA ROMÂNEASCĂ

Ediția a 2-a revizuită și adăugită
editori: Valeriu Antonovici și Claudia-Florentina Dobre.

Comunismul se instalează temeinic odată cu plecarea forțată în exil a regelui Mihai (30 decembrie 1947), cu destructurarea vechilor instituții prin epurarea cadrelor și reorganizarea administrativă. Zeci de mii de oameni au fost dați afară din magistratură, administrație, armată, poliție, universități etc. Unii dintre aceștia au fost aruncați în închisori, alții deportați . Cei mai norocoși (și cei cu mulți bani) au reușit să fugă peste graniță în Occident.

Persecuțiile nu au vizat doar elitele vechiului regim, ci pe toți cei care gândeau, se comportau și acționau altfel decât comuniștii: clasa de mijloc (burghezia) și țărănimea înstărită (chiaburii cum ziceau comuniștii). Pentru comuniști, aceste două categorii sociale reprezentau inamicul prin excelență, inamic ce trebuia eliminat din corpul social. De altfel, în propaganda și documentele vremii, cei care aparțineau acestor categorii erau catalogați drept „dușmani ai poporului”. Poporul fiind reprezentat, în ideologia și propaganda comunistă, de către muncitori și țărănii săraci. De altfel, pe aceștia s-au bazat comuniștii în planul lor de schimbare a societății și de creare a omului nou.

Urmând modelul Gulagului sovietic, deportările au început în 1944, primele acțiuni de acest gen vizându-i pe etnicii germani acuzați de colaborare cu autoritățile naziste, care au fost trimiși în URSS. A urmat strămutarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale sau a familiilor deținuților politici conform Decretului-Lege nr. 83/1949.

Țăranii care s-au opus colectivizării au fost și ei la rândul lor dislocați din satele răzvrătite în sate deja „pacificate” de autorități. În 1949/1950, numeroși țărani din Bihor, Arad, Teleorman au fost trimiși în „lagăre de muncă” în Bărăgan, drept pedeapsă pentru că s-au opus colectivizării.

Începând cu 1954, foștii deținuți politici, eliberați din închisori și lăgăre de muncă, au fost pedepsiți „administrativ” cu domicliu obligatoriu în diverse localități din Bărăgan, ca urmare a Deciziei Consiliului de Miniștri nr. 337 din 11 martie 1954. Această „pedeapsă administrativă” putea avea o durată între 6 și 60 de luni, dar putea fi prelungită la nesfârșit . Conform acestei hotărâri, 1.997 persoane eliberate din detenție au fost trimise în Bărăgan, purtând în buletin faimosul DO (Domiciliu Obligatoriu) .

Cel mai amplu și dramatic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în seara de 18 spre 19 iunie 1951, episod cunoscut în literatura de specialitate ca „Rusaliile Negre”, când aproximativ 44.000 de persoane , care locuiau pe o rază între 25-35 de km de la granița cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide și represive acțiuni organizate de autoritățile comuniste. Germani, bulgari, sârbi, evrei, români bănățeni și olteni, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportați din zona lor de origine sau de „dislocare” în plin câmp, unde au fost obligați să își construiască, pornind de la zero, o nouă viață.

marți, 31 martie 2020

HOLOCAUST MEMORYSCAPES CONTEMPORARY MEMORIALISATION OF THE HOLOCAUST IN CENTRAL AND EASTERN EUROPEAN COUNTRIES

Sonia Catrina: ”În ce măsură state postcomuniste din Centrul și Estul Europei se conectează cu trecutul, intră în dialog cu istoria, participă activ la abordarea problemelor actuale ale antisemitismului și contribuie la construirea unei culturi a respectului pentru drepturile omului prin transmiterea memoriei publice a Holocaustului? 
Este tema volumului colectiv "Holocaust Memoryscapes. Contemporary Memorialisation of the Holocaust in Central and Eastern European Countries", recent publicat la Editura Universitară, București, 462 pagini, ISBN 978-606-28-1097-9, cu sprijinul UEFISCDI (PN-III-P1-1.1-TE-2016-0811, Contract 31/2018, 02/05/2018 – 30/04/2020).”








luni, 16 decembrie 2019

La ce bun o arhivă?

Miercuri avem un invitat special cu o temă provocătoare pentru timpurile în care trăim. Puțini sunt cei care au răgaz de studiu, gândit, cercetat, scris, revenit în arhive, rescris și dezbătut o temă importantă pentru istoria recentă a României. Mihai Demetriade mi-a fost coleg de facultate și m-a fascinat încă din primul an - avea o putere de înțelegere a problemei aparte, era calm și foarte serios. Așa l-am regăsit și în textele și aparițiile sale publice după ce a absolvit facultatea. Miercuri, studenții de anul 3 vor avea posibilitatea să-l cunoască nu doar în calitate de fost student al SNSPA - Științe Politice, ci în calitate de cercetător respectat în mediul academic. Studenții vor avea ocazia să-i pună întrebări și poate vor afla ”rețeta succesului”.